ÎNȚĂRCAREA BIVOLIȚELOR

Practici de înțărcare echilibrate și graduale pentru o creștere sănătoasă

Etapă-cheie pentru creșterea vițeilor de bivoliță, înțărcarea marchează trecerea de la lapte la furaje solide, favorizând dezvoltarea sistemului digestiv.
La bubaline, procesul este mai lent decât la bovine, de aceea trebuie gestionat treptat și cu atenție pentru a garanta sănătate și o creștere echilibrată.

PRIMA ETAPĂ A ÎNȚĂRCĂRII

Hrănirea cu colostru

Colostrul, administrat în primele 6 ore de viață (aproximativ 10% din greutatea corporală), furnizează imunoglobuline esențiale pentru apărarea imunitară.
În săptămânile următoare, vițelul primește lapte (matern sau înlocuitor), completat cu cantități mici de furaj starter și fân, pentru a stimula dezvoltarea rumenului.

ETAPA DE TRANZIȚIE

Crește cantitatea de furaj solid, scade cantitatea de lapte

Vițelul de bivol începe să introducă treptat alimente solide (concentrate și furaje apetisante) și să reducă cantitatea de lapte. Acest lucru îl încurajează să consume substanță uscată și stimulează dezvoltarea papilelor ruminale.

FINALUL ÎNȚĂRCĂRII

Consum stabil de furaj solid

Înțărcarea poate fi realizată, în general, între 60 și 90 de zile, sau la atingerea unui consum de aproximativ 1,5–2 kg/zi de furaj solid.

GHIDURI

Măsuri și bune practici

  • Se recomandă reducerea treptată a cantității de lapte (faza de restricție) pentru a stimula apetitul pentru furajele solide.
  • Este important să se asigure igiena, ventilația și un microclimat controlat în boxe, mai întâi individuale, apoi colective.
  • Trebuie monitorizate constant ritmul de creștere și ingestia de substanță uscată.
  • Trebuie evitate schimbările bruște în alimentație și furajele cu volum mare (furaje grosiere), care încetinesc digestia la vițeii tineri.

REZULTATE CONCRETE

Beneficii așteptate

  • Dezvoltare optimă a aparatului digestiv
  • Mai mare autonomie alimentară
  • Creștere regulată și echilibrată
  • Mai puțin stres în faza de tranziție